RSSCum am ajuns eu unde trebuia…
28 Oct 2007 No Comments
in diverse
Facultatea de Limbi Straine. Etajul doi, ultima sala , banca a doua de pe randul de la mijloc. Acolo stau eu. Emotionata, ca la orice examen, astept in liniste subiectele. Trec cateva zeci de minute si o doamna in varsta se opreste in fata mea si-mi da o foaie. Mi-e teama s-o citesc, dar totusi trec rapid cu privirea peste tot ce era scris pe ea. Parca nu inteleg nimic. Incerc sa-mi revin! Respir adanc si citesc din nou, de data asta cu mai multa atentie. Acum totul-i mai clar. Incep sa scriu si parca nu ma mai opresc. Iau o pauza. Cinci mii de ganduri imi trec prin cap. Ma uit in dreapta, ma uit in stanga…si, dintr-o data, ma intreb : Ce caut eu aici? Nu gasesc prea rapid un raspuns si incep din nou sa scriu. Scriu si scriu si scriu si tot nu reusesc sa scap de intrebare, a ramas undeva acolo agatata, asteptand sa-i aduc un raspuns. Dupa minute bune de framantari, alte intrebari ies la interval: “Ce vreau de la viata?”, “Asta-i oare ce-mi doresc?”. Trec cateva minute si incep sa transpir. Trag aer in piept, poate-mi revin! Nimic. Iau o pauza si incerc sa ma conving ca trebuie sa-mi revin. In zadar. Tot ce-mi doream pana acum cateva minute dispare ca prin ceata. Parca vreau altceva… si ies din sala.
Doua saptamani mai tarziu
Aceeasi facultatea de Limbi Straine, de data asta plina de tineri. Unii mai veseli, altii mai tristi. Ma strecor cu greu printre ei si gasesc ce cautam. D. M. -Picat
Am regretat mult ce-am facut, dar acum imi dau seama ca viata mea nu ar fi fost aceeasi. Am terminat o faculate “la privat” si sunt, zic eu, acolo unde trebuie.
Leave a Reply
