RSSfricoșii
05 Ian 2010 No Comments
un alt fel de guestpost
Te uiti in jur, sa vezi unde te afli. Cat mai precis. Sa identifici directia din care ai venit. Poate te vede cineva. Poate un prieten, poate o prietena. De-a ei, de-a ta.
Esti intr-un parc in care n-ai mai fost niciodata. Un caine. Apa. Primul sarut cu ea. Prima imbratisare. Prima plimbare. Primele jocuri.
Poate ca nu trebuia sa vii. Dar ce-ar insemna ? Sa nu mai faci nimic? Sa stai ca paraliticul, sa te exprimi exclusiv electronic? Online? Pe blog, pe site, pe twitter, pe facebook?
O femeie cand mai atingi? Cand razi?
Si te duci. Te asteapta, te plimba, se uita la tine, tace. Taci si tu, enorm. Cam cat scrii cand esti departe, cam atat taci cand esti cu ea.
Esti in metrou, te duci sa o vezi. Banal, dar extrem de complicat. Calcule monumentale. Probabilitati. Te ascunzi, esti calm.
Se deschid usile. Oameni coboara, oameni se urca. Ochi. Mii de ochi. E absurd, e inutil. E frumos.
E acolo. E prima oara cand o vezi. Live. Ii e frica. Si tie ti-e.
Poti doar sa o mangai pe par. Poate ca ar fugi daca ai face altceva. S-ar duce repede in casa, s-ar baricada, l-ar lasa pe Pufi paznic si tie ti-e frica de Pufi, Pufi e o bestie. Ar fi sfarsitul.
Din nou metrou, ochi, usi, calm.
Matematica din nou, distante, in metri, in pasi, in secunde. Versiuni pregatite, in functie de situatiile posibile.
Nu se intampla nimic, insa. Respiri. Esti singur din nou, deci esti cu ea din nou. Si poti vorbi.
Leave a Reply