31 Mar 2010 5 Comments
obosită. care liniște-și dorește
Audio clip: Adobe Flash Player (cel putin versiunea 9) este necesara pentru a asculta acest fisier. Descarca cea mai noua versiune aici. De asemenea, trebuie ca JavaScript sa fie functional in acest browser.
p.s: vă place?
28 Mar 2010 4 Comments
in diverse
îmi spunea cineva
era amețită. mai amețită decât prevede legea. și era nervoasă, dezamăgită, obosită, plictisită și nedormită. era practic în, ceea ce se numește, o stare de rahat.
se uita în stânga. se uita în dreapta și-apoi și-n față. oriunde, numai să-și țină ochii departe. ochi care, la o adică, ar fi putut trăda.
paranteză. ochii trădează. pe bune! sunt cei mai mari trădători, dacă È™tii să-i priveÈ™ti din unghiul care trebuie. dar poate ar trebui să stau liniÈ™tită…bărbaÈ›ii nu È™tiu. închidem paranteza.
mai întâi a dat vina pe amețeală. apoi și-a adus aminte de minciuni. era mai simplu să se mintă decât să accepte încă o dată c-a fost învinsă. s-accepte că simte din nou, în loc să fie indiferentă.
p.s: unde se iau lecții de indiferență?
25 Mar 2010 2 Comments
in diverse
ce să vă spun.
de luni m-a lovit o stare de-mi vine să urlu. și mă tot conversez cu s. la telefon și ne mai aducem aminte.
È™i dintr-una-ntr-alta m-am trezit în 2005 È™i nu-mi vine să mai plec de acolo. plin tare a fost anul ăla. È™i parcă-mi pare rău că ne-am bătut joc de tot. că mă uit la poze… de la munte. de la mare. de la petreceri, sărbători, aniversări sau plimbările noastre prin herăstrău. È™i tare frumoÈ™i mai eram împreună.
și așa m-a lovit un dor de ce a fost cândva, atunci când ne era bine.
19 Mar 2010 1 Comment
in diverse
la un moment dat, toată lumea era sănătoasă. fericită. era bine. sau poate așa era în ochii mei. oamenii mureau de bătrânețe. uneori în accidente. mai rar de boală. dar și atunci erau oameni necunoscuți.
într-o vară am văzut primul tânăr bolnav de cancer. era de vârsta mea. ne-am întâlnit prin cartier, iar prietenul meu l-a salutat și-au schimbat câteva vorbe. după un timp am aflat c-a murit.
poveștile despre boală le-am auzit de la mama lui s. de-atunci a început și paranoia.
cazurile de oameni apropiaÈ›i loviÈ›i de boala asta cruntă au continuat. până anul trecut când au ajuns mult prea aproape. mult, mult prea aproape. era cancer la colon – cea mai mare frică a mea. bunicul a rezistat, È™i-a revenit din depresie, dar nu mai e acelaÈ™i om. azi a mai primit o lovitură. 13 noduli dezvoltaÈ›i la ficat È™i din nou citostatice.
mama lui s. se simte iar rău și, încercând să se încurajeze, el mă-ntreabă pe mine cum a reușit până acum să treacă peste toate. nici eu nu știu, dar tare mi-e teamă că la o adică eu n-aș avea puterea necesară.
de frică aberez. să fim optimiști: totul va fi bine!
RSS